Sfânta Mânăstire Halmyris este deținătoarea celor mai timpurii sfinte moaște descoperite pe teritoriul României, aparținând preotului Epictet și monahului Astion, care au primit cununa de martiri ai lui Hristos, în ziua de 8 iulie, anul 290.

Viața și pătimirile sfinților mucenici au fost consemnate în Acta Sanctorum, fiind incluși și în Sinaxarele Bisericii Universale, încă din primul mileniu creștin. Aceste odoare de mare preț au ieșit la iveală în vara anului 2001, anul întronizării ca Mitropolit al Arhiepiscopiei Tomisului a ÎPS Teodosie, în chiar ziua prăznuirii Adormirii Maicii Domnului.

 

Tămăduirile și minunile sfinților, așa cum apar în Acta Sanctorum, ni-i înfățișează pe aceștia, nu doar ca pe mucenici, ci și ca pe mari doctori fără de arginți. Din anul 2008 – anul numirii ca episcop al Tulcei, a PS Visarion - moaștele întregi ale Sfinților Mucenici Epictet și Astion, această comoară de mare preț, atât pentru România, cât și pentru întreaga creștinătate, sunt puse spre închinare în Sfânta Mânăstire Halmyris, Murighiol – Tulcea, din Episcopia Tulcei.

Tămăduirile și minunile sfinților, așa cum apar în Acta Sanctorum, ni-i înfățișează pe aceștia, nu doar ca pe mucenici, ci și ca pe mari doctori fără de arginți. Din anul 2008 – anul numirii ca episcop al Tulcei, a PS Visarion - moaștele întregi ale Sfinților Mucenici Epictet și Astion, această comoară de mare preț, atât pentru România, cât și pentru întreaga creștinătate, sunt puse spre închinare în Sfânta Mânăstire Halmyris, Murighiol – Tulcea, din Episcopia Tulcei.

După descoperirea sfintelor moaște, în anul imediat următor, 2002, s-a sărbătorit întâiul hram iar în anul 2004, părintele protos. Iov, starețul Mânăstirii Halmyris, a început ridicarea unui paraclis. În paralel, s-a început lucrul la demisolul Bisericii celei mari a Sfintei Mânăstiri, conceput special pentru a adăposti moaștele celor doi sfinți.

Preotul Epictet și tânărul Astion - care a primit învățătura creștină de la cel dintâi – s-au stabilit în cetatea grecească Halmyris (secolul III), învățând locuitorii despre credința creștină și săvârșind multe minuni ce au atras atenția comandantului militar Latronianus. Acesta a poruncit să fie uciși, cei doi dându-și sufletele, după mai multe chinuri, în anul 290. Sfintele lor moaște s-au făcut strălucitoare, iar cei ce se atingeau de ele erau vindecați. Latronianus a înnebunit imediat, iar după două zile a murit în chinuri.

Preotul daco-roman Montanus și soția sa, Maxima, din cetatea Singidunum (Belgradul de astăzi), locuită în acea perioadă de daco-romani (secolele III-IV), au fost martirizați de persecutorii care slujeau lui Dioclețian, mucenicia lor fiind consemnată în Martirologii. Sfinții mărturisitori ai lui Hristos au fost înecați în apele râului Sava, dar valurile învolburate le-au adus trupurile la mal, în mâinile credincioșilor, care s-au îngrijit să fie cinstite cum se cuvine. Mânăstirea Halmyris este singura Mânăstire din țara noastră care poartă hramul Sfinții Montanus și Maxima.

Preotul daco-roman Montanus și soția sa, Maxima, din cetatea Singidunum (Belgradul de astăzi), locuită în acea perioadă de daco-romani (secolele III-IV), au fost martirizați de persecutorii care slujeau lui Dioclețian, mucenicia lor fiind consemnată în Martirologii. Sfinții mărturisitori ai lui Hristos au fost înecați în apele râului Sava, dar valurile învolburate le-au adus trupurile la mal, în mâinile credincioșilor, care s-au îngrijit să fie cinstite cum se cuvine. Mânăstirea Halmyris este singura Mânăstire din țara noastră care poartă hramul Sfinții Montanus și Maxima.